Aproximativ 75% din teritoriul administrativ al comunei este alcătuit din apele lagunei Razim – Sinoe și stufăriș. Partea de uscat este în cea mai mare parte acoperită de o cuvertură de depozite loessoide, cu grosimi ce pot depăşi 15 m, cu posibilităţi de exploatare a resurselor imense. De sub pătura loessoidă se ivesc depozite formate în Triasicul mediu şi Cretacicul superior. Primele sunt reprezentate prin depozitele calcaroase cu vârste anisiene şi ladiniene şi se găsesc în Dealul
Călugăra.
Depozitele cretacicului superior sunt constituite din roci care au luat naştere în Cenomanian, Turonian şi Senonian. Cenomanianul, reprezentat prin calcare grezoase şi conglomeratice se găseşte in nordul comunei. Apare sub forma unei fâşii ondulate, având lungime de peste 5 km şi lăţimea sub 1 km, orientate spre nord-vest şi sud-est. Resursele sunt mari iar condiţiile de exploatare şi transport sunt favorabile.
Turonianul are o extindere şi mai mare, sub forma unei fâşii alungite, orientate de la nordvest înspre sud-est, uşor curbate spre sud-vest, cu grosimi ce pot ajunge până la 2 km, întinse pe o lungime de aproape 14 km. Începe din Dealul Drăgaicei și se continuă până la Capul Doloșman, unde se afundă în Razimlm. Este constituit din calcare grezoase, are resurse foarte mari şi condiţii de exploatare bune.
Coniacianul are o răspândire mai restrânsă decât turonianul, în vestul acestuia. Este reprezentat prin calcare şi calcare marnoase cu resurse foarte mari şi condiţii bune de exploatare. Calcarul se cunoaşte şi se foloseşte în satele comunei, îndeosebi la construcţia locuinţelor şi împrejmuirilor ori la întreţinerea drumurilor, un calcar de culoare alb-gălbuie, compact, alternând cu calcare marnoase şi conţinând accidente silicioase. Din el se pot extrage şi blocuri mai mari, care se
prelucrează uşor.
Depozite holocen superioare, greu valorificabile, formate din maluri și nisipuri Pleistocen superioare apar în golful Razimului, la est de localitatea Sălcioara.Dintre cele trei sate ale comunei (Jurilovca, Sălcioara şi Vişina) numai în primul se regăsesc urme ale exploatării rocilor (nisip şi calcar). Nisipul s-a extras ocazional, pentru necesităţi locale, în zona peninsulei Dolojman şi în lacul Goloviţa. Calcarul (de culoare alb-gălbuie, compact, alternând cu calcare marnoase şi conţinând accidente silicioase) s-a folosit pentru necesităţi locale, îndeosebi pentru construcţia locuinţelor şi împrejmuirilor. S-au putut extrage şi blocuri mai mari, care se prelucrau uşor.