Turism Local

Zone si trasee turistice

Unul dintre factorii cei mai atractivi potenţialii investitori dar și pentru comunitatea locală rămâne poziţia geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, potențată de profilul
tradițional al comunității și de specificul pescăresc al zonei. La acestea se adaugă o infrastructură foarte bună, existența unui port turistic modern, obiective istorice și naturale foarte valoroase și
deschiderea desăvârșită pe care o oferă laguna Razim Sinoe. 

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân: poziţia geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, valorificarea resursei piscicole, construcțiile, activități privind piscicultura și acvacultura.

Obiective de interes

Portul turistic Jurilovca denumită cea mai nouă și mai frumoasă poartă de intrare în Deltă din județul Tulcea, de unde pleacă zilnic ambarcaţiuni spre Gura Portiţei și Delta Dunării.

Portul are o capacitate de 80 de locuri de acostare pentru ambarcațiuni, o zonă verde și un spațiu special amenajat de picnic. În imediata sa proximitate se află o benzinărie, o parcare, un hotel plutitor și centrul de informare turistică din localitate. Tot aici Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a instalat un aparat de eliberare a permiselor de pescuit sportiv și de acces în Rezervație. Autoritatea publică locală are în proiect extinderea speațiilor de acostare, având în vedere cererea mare din partea localnicilor și a turiștilor pentru închirierea spețiilor de debarcare.

Gura Portiţei este un sat de vacanţă situat pe fâşia îngustă de pământ dintre laguna Razim Sinoe şi Marea Neagră. Înscrisă pe hărţi din anul 1710, reprezintă locul de legătură între ecosistemul deltaic și marin. De la Jurilovca se poate ajunge la Gura Portiței cu ambarcațiunile de agrement ale Complexului turistic Gura Portiței sau ambarcațiunile autorizare ale localnicilor, fiind un loc deosebit de recreere, pescuit sau plajă. Specificul comunităţii din Jurilovca este strâns legat de aşezarea comunei pe malulcomplexului lagunar Razim-Sinoe şi de tradiţiile lipovenilor. 

Aici sărbătorile religioase se respectă conform calendarului iulian, care este decalat cu 13 zile faţă de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se celebrează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbătoare religioasă lipovenească este Acoperământul Maicii Domnului – Pokrov ( 14 octombrie), zi care marchează hramul întregii loclaități Un alt aspect important care contribuie la unicitatea comunităţii este portul tradiţional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în Biserică. Costumul tradiţional se remarcă prin cromatica în tonuri şi nuanţe tari (roşu, albastru, verde) şi se poartă în mod deosebit la sărbători. Unele piese de port s-au modificat, altele şi-au păstrat funcțiunea originală, inclusiv cea lingvistică: rubaşca(cămaşa bărbătească), pois (brâul purtat atât de bărbaţi cât şi de femei), kicika (acesoriu ce marchează statutul marital al femeii), șalika (baticul, șalul purtat în biserică), șupka (fusta de biserică). Surse scrise atestă construirea Bisericii de lipoveni din localitate în 1871 (1881, după Lahovari), primind hramul Acoperământul Maicii Domnului.

Gastronomia specifică Localnicii pregătesc mâncăruri specifice bucătăriei tradiționale lipovenești: ciorbă cu varză, varză cu orez, vareniciki (colţunaşi) cu varză, brânză, dovleac, răcituri din peşte, peşte sărat uscat, peşte crud sărat, pampușki (brânzoaice).

Cetatea Orgame / Argamum, situată la 7 km est de satul Jurilovca, în punctul numit Capul Doloșman. Cercetările arheologice desfăşurate aici în anii 1926 – 1932 şi din 1965 fără întrerupere au permis dezvelirea unor importante monumente şi schiţarea istoriei cetăţii pentru cele mai bine de 12 secole de existenţă. Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost întemeiată la mijlocul sec. VII î.Chr. de către grecii din Asia Mică cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros / Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului. Din perioada arhaică datează: un impresionant complex funerar din necropola cetăţii ce a aparţinut unui personaj important din prima generaţie de colonişti, urme de locuire în zona de est a falezei, două cuptoare artizanale pentru ceramică; perioada clasică este ilustrată printr-un segment al zidului de incintă, edificii şi cuptoare situate spre capul promontoriului, grupuri de morminte tumulare asociate pe criterii familiare în necropola cetăţii; epocile elenistică târzie şi romană timpurie sunt reprezentate prin unele vestigii păstrate pe platoul argamens, dincolo de sistemul de apărare al cetăţii romano-bizantine. Cetatea romano-bizantină avea o suprafaţă de aproximativ 2,6 ha, o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri, şase contraforturi (bastioane) şi două porti principale. Doloșmanul este o regiune acoperită cu vegetaţie de stepă, cu arbuşti xerofiţi, în care se remarcă unele elemente rare, precum măslinul dobrogean (Ziziphus jujuba) şi spinul lui Cristos (Paliurus spina-cristi). Aici se întâlnesc numeroase exemplare de şarpe rău (Coluber caspius), care atinge 2,5 m lungime, şerpi de casă (Natrix natrix) şi de apă (Natrix tessellata) sau broaşte ţestoase.

Complexul lagunar Razelm-Sinoe, format din 5 lacuri principale – Razelm (Razim), Sinoe, Zmeica, Golovita şi Babadag şi alte câteva secundare – Istria, Nuntaşi, Ceamurlia, Leahova Mare, Leahova Mica, Cosnei, Agighiol, Topraisar. Apa, în marea majoritate a complexului, este salmastră. Suprafaţa totala este de 1.015 kmp, din care 865 kmp luciu de apă. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris), ocupată iniţial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri. Părți ale complexului reprezintă zone de protecţie ecologică integrală, strict protejate, aflate sub directa administrare a A.R.B.D.D. Insula Popina, Grindul Lupilor.

Insula Bisericuţa. Aparţine teritorial locatităţii Jurilovca, fiind situată la aproximativ 2,4 km SE de Capul Doloşman, în partea de sud a lacului Razim. Lungă de 360 m şi lată de 58 m, jumătate stâncoasă şi acoperită de stuf, jumătate ocupată de o colină de calcar înaltă de 9 m, cu margini foarte abrupte, aproape de vertical, insula este inclusă în Rezervaţia ornitologică Periteasca-Insula Bisericuţa-Gura Porţitei, de care o separă un canal lat de 9 m. Insula Bisericuţa este o zonă predilectă pentru cuibaritul speciilor limicole, mai ales al califarilor

Prin utilizarea acestui site va exprimati acordul cu privire la politica noastra de cookie-uri.